Transfagarasan si atat …

Inainte de a pleca in concediu si a ne desparti de Romania pentru mai mult de 2 saptamani am ales sa mergem in weekend celebrul drum Transfagarasan pentru a mai gusta putin din frumusetile tarii.

 

Am ales sa le invitam si pe surorile noastre in aceasta expeditie pentru a se bucura si ele de ceea de urma sa vedem pe traseu. Pentru Ana si Katy era prima oara cand parcurgeau acest traseu in totalitate. Eu si Mary am avut ocazia sa-l mai parcurgem cu parintii in nenumaratele concedii din copilarie petrecute la cabana Cumpana pe malul lacului Vidraru.

 

Traseul ales a fost Bucuresti-Pitesti-Curtea de Arges-Transfaagrasan-Sibiu-Valcea si iar Bucuresti pe durata a doua zile.

 

Dupa o scurta oprire in Curtea de Arges la un targ traditional de unde fiecare si-a luat cate o amintire am inceput ascensiunea pe una din sosele aflate la cea mai mare altitudine din tara noastra.

 

Din pacate drumul a fost putin cam aglomerat din cauza miilor de turisti care probabil ca venisera acolo la fel ca si noi sa se bucure de peisaj si vremea buna

Nu sunt un admirator al lui Ceausescu insa deocamdata nu am mai vazut astfel de realizari in Romania cum este Transfagarasanul. Bineintels ca stiu ce sacrificii s-au facut pentru construirea acestui drum insa mi-as dori ca si actualii nostri guvernanti sa realizeze asa ceva acum in plina democratie.

 

La barajul Vidraru nu am oprit pentru ca era foarte aglomerat si oricum il mai vazuzem de atatea ori in concediile cu parintii sau cu prietenii incercand sa cucerim Moldoveanu si ultima oara anul trecut cand am fost doar cu Ana pana la monumental “Omul de Fier”.

 

Fiecare locusor cu iarba aflat pe traseu era ocupat de un cort sau de o patura a oamenilor aflati la picnic sau in concediu. Pentru ca peisajul era extraordinar si cu cat urcam mai mult cu atat devenea mai feeric opririle pentru poze au fost destul de dese.

 

Tunelul care face posibil continuarea drumului din judetul Arges in judetul Sibiu l-am gasit plin de masini si foarte zgomotos. Cei aproape 1000 de metri ai tunelului i-am parcurs cam in 15 minute din cauza aglomeratiei.

 

La Balea Lac aglomeratia era si mai mare, masini parcate haotic, oamenii care nu stiau unde sa se uite mai repede si o gramada de turisti straini galagiosi. Nu cred ca mai este nevoie sa povestesc si de vanzatorii ambulanti sau de cersetori de care se pare ca nu poti scapa nici macar in varful muntelui.

 

Sa reusim sa mancam ceva aici a fost o intreaga aventura tinand cont de faptul ca trebuit sa vanam o masa si sa reusim sa convingem chelnerii sa ne aduca mancarea mai repede, si calda. Preturile aici sus sunt cam piperate pentru ce se ofera insa cum spunea si un chelner de-al locului, aici nu e ca la oras, conditile sunt vitrege.

 

Imediat dupa masa ne-am indreptat spre lacul Balea care arata ca un perimetru delimitat pe o harta din cauza oamenilor asezati pe mal din metru in metru. Noroc ca era cam frig pentru ca altfel sigur vedeam vreun dobitoc care s-ar fi balacit in el.

 

De aici de la Balea ai inceput coborarea spre alte locuri la fel de frumoase ca si pe partea cealalta a versantului. Si aici era plin de oamenii dornici sa petreaca cateva zile sau doar cateva ore in natura.

 

Am ales sa ne intoarcem acasa pe Valea Oltului pentru a evita aglomeratia create pe DN 1 in weekend. Pentru ca nu mai era putin pana la venirea noptii ne-am indreptat catre Sibiu pentru a gasi un loc unde sa dormim peste noapte.

Din pacate nu am fost foarte inspirati sa cautam cazare de acasa, astfel ca am umblat cam 2 ore dupa cazare in Sibiu plimbandu-ne dintr-ul hotel (sau pensiune) in altul.

 

Sibiul m-a surprins foarte placut prin felul in care arata si cum primeste turistii.

Un important rol on transformarea orasului in ceea ce este astazi l-a avut si faptul ca anul trecut Sibiul a fost capitala culturala a Europei, aici desfasurandu-se de-a lungul anului o gramada de evenimente culturale.

 

Cel mai mult m-a frapat curatenia din centrul vechi al orasului si bunul simt cu care s-a construit in zona, estetica cladirilor vechi nefiind afectata.

In Sibiu noul se imbina foarte usor si placut cu vechiul, de exemplu aici am vazut pentru prima oara in Romania strazi cu intrare limitata prin borne care se ridica si coboara in pamant actionate cu cartela maagnetica.

 

Am reusit in cateva ore duminica sa vizitam cateva obiective importante ale Sibiului, dar si sa ne delectam cu o bere sau o cafea la una din zecile de terase aflate in centrul istoric al orasului. Preturile sunt destul de acceptabile comparativ cu o terasa din centrul Bucurestiului care iti goleste buzunarele daca indraznesti sa-i calci pragul.

 

Pentru ca este pacat sa ajungi in Sibiu si sa nu treci pe podul Mincinosilor am facut si asta bineinteles spunand o minciuna si anume ca nu-mi place Sibiul.

 

A urmat o experieta terifianta in turnul catredralei … fapt ce m-a facut sa-mi dau seama iar ca eu nu ma simt confortabil la inaltime (stiti voi de care).

 

Intreg wekendul a fost unul plin de frumos, un weekend in care am admirat si vazut foarte multe peisaje, cladiri si monumente, unul mai frumos ca celalalt.

 

Drumul spre casa a fost o ocazie sa asimilam mai bine ce am vazut si sa ne faca sa ne dorim sa petrecem mai mult timp in Sibiu.

               TfS6 TfS3 TfS1
               TfS2 TfS4 TfS14
                          TfS5 TfS12
                                        TfS13
              TfS9 TfS11 TfS7

3 Răspunsuri to “Transfagarasan si atat …”

  1. Wiltord Says:

    Total de acord cu tine vizavi de Transfagarasan. Si din nou de acord cu tine, la o vorba mai veche… „nici mie nu imi plac oamenii”… mai ales cand sunt multi si strica cu prezenta lor pitorescul natural al peisajelor.

    La Balea e un nene care te taxeaza pentru parcare. Parcare in sensul ca treci pe langa el si iti taie un bilet. Nu parcare in sensul de asfalt amenajat, delimitat cu vopsea si semnalizat, asa cum inteleg eu cuvantul. Ce platesti acolo e taxa de oprire si coborare. Cred ca am fost mintit si furat. Incerc sa nu mai repet greseala.

    In topul meu Sibiul e pe 2. Prefer Brasovul.

  2. geoidul Says:

    cunosc, si noua ne-a luat banii nenea ala si cand am intrat in „parcare” nu prea erau locuri libere

  3. Petrvs Says:

    Trebuie să mănâncă şi gura lor ceva.

    Acum n-oţi vrea să urce până acolo o mână de Gigei ca să întindă asfalt.

    Nu se cade! Datorită presiunii berea balonează, iar asortată cu mititei provoacă flux gastric. Plus de asta se lasă şi cu sudori.

    Care ce să sudeze? Relaţii între turişti şi natură?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: