Arhiva pentru februarie, 2009

Croatia, parca si Romania

februarie 16, 2009

Multe nu mai sunt de spus despre acest meci pentru ca deja s-a scris destul in presa saptamana trecuta. Vreau doar sa-mi prezint si eu punctul de vedere vis a vis de “remarcatii” si “dezamagirile” lui Piti din meciul acesta. Domne, daca Piti dar si presa l-au scos pe Marica remarcatul meciului iar Costea a fost cel care dezamagit dupa cum spun tot ei, eu pot sa va spun ca din tribuna (a-I-a) s-a vazut tocmai invers. Marica a fost praf tot meciul iar Costea a fost cel care s-a zbatut si a incercat sa construiasca ceva desi nimeni nu-i dadea pase pentru ca Marica disperatul cerea el toate mingile, se credea deja Mutu. M-am si enervat cand l-am auzit pe Piti ca-l lauda pe Marica, el nu o fi vazut ca ala pierdea toate mingile si nici o preluare nu era in stare sa faca. Costea practic nu a avut cum sa demonstreze ce stie in conditile in care a primit doar vreo 10 pase tot meciul.

Cam atat am avut de comentat despre meci, in rest lume putina, bere inainte si seminte in timpul meciului.

Un mare BRAVO suporterilor croati care au stiut sa-si incurajeze echipa pe tot parcursul meciului spre deosebire de ai nostri (aici intru si eu fara sa vreau) care erau mai preocupati sa-i injure pe Jiji si Mitica decat sa-si incurajeze echipa nationala.

Romania

Live From Buena Vista – The Havana Lounge

februarie 16, 2009

Imi propusesem sa scriu un articol mai amplu despre acest concert dar acum retraind la rece nu mai am chef pentru ca m-au dezamagit. Mai mult, imediat dupa concert am auzit de la un amic (avizat tipul spun eu) ca de fapt nu asta era componenta cu care trebuia sa se prezinte trupa la concert si ca “altii”, aia mai buni care nu am mai ajuns si vin prin martie candva, trebuiau sa fii urcat pe scena.

Nu stiu de ce dar nu mi-au mai placut asa mult (spus cat mai frumos cu putinta) ca in 2007 cand i-am vazut pentru prima data, poate si pentru ca acum instrumentistii erau mai tineri decat cei de atunci, iar varsta lui Julio Alberto Fernandez l-a impiedicat sa ne ofere un recital pe cinste.  De data asta aveau cu ei si un copil care nu prea statea locului deloc, zici ca era angajat ca circar si nu ca tobosar, ce ar fi trebuit sa fie. Noroc cu “Marea Doamna a muzicii cubaneze”, Teresa Garcia Caturla care a ridicat toata sala in picioare ca de obicei si a salvat din punctul meu de vedere concertul.

De ascultat am sa-i ascult in continuare pentru ca imi plac, insa la concertul din martie eu nu ma mai duc si da, stiu ca asta este un proiect in care oamenii se mai schimba.

Uite ca desi acum cateva zile il certam pe un confrate din blogosfera pentru ca dadea de pamant cu un film care mie mi-a placut, iar lui nu, tocmai asta am facut eu acum cu concertul asta …

Buena Vista